[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Pandemia a accelerat megatendințele care se manifestau pe piața muncii şi, mai ales, creşterea ponderii lucrului de acasă sau de oriunde ne-am afla şi a digitizării care deserveşte lucrul de la distanță sau telemunca. Într-o situație asemănătoare se găseşte şi educația, în această perioadă, care se desfăşoară de acasă, sub forma telestudiului. O consecință importantă a acestui fenomen este faptul că starea de sănătate fizică şi psihică a oamenilor a avut de suferit, cu o contribuție importantă avută de condițiile ergonomice inadecvate pentru lucrul şi studiul de acasă a majorității celor care sunt în această situație.
Societatea pentru Ergonomia şi Managementul Mediului de lucru (https://ergoworksociety.com/), reprezentanta României în cadrul Federației Europene a Societăților de Ergonomie (Federation of European Ergonomics Societies, https://www.ergonomics-fees.eu/) are în curs elaborarea unui Ghid Ergonomic pentru Telemunca si Telestudii ale cărui principii se regăsesc în continuare.
Ergonomia se ocupă de relațiile dintre om, echipament și mediul de lucru în scopul îmbunătățirii performanțelor profesionale și a stării de bine individuale.
Conceptul de stare de bine „wellbeing” se referă atât la starea fizică, fiziologică de sănătate cât şi la cea psiho-socială marcată de sentimentele de satisfacție, dezvoltare, împlinire personală și apartenență la grup – comunitate prin contribuția personală adusă acesteia.
Un alt mod de a privii ergonomia este ca știință care potrivește locul de muncă / mediul de lucru și cerințele postului la lucrător.
Din punct de vedere fizic, pentru telemuncă / telestudiu avem nevoie de un habitat cu o conexiune sigură la electricitate, internet, un terminal, cel mai adesea laptop, un scaun potrivit şi o masă.
Frecvent, mai ales în pandemie, telemunca se desfăşoară de acasă. În cazul acesta, în general, habitatul fizic, cu conexiune sigură la electricitate şi internet este asigurat.
1. Amplasarea locului de muncă şi/sau studiu
Amplasarea locului de muncă / studii, în casă, este însă o provocare importantă, mai ales dacă telemunca se desfășoară pe un termen mai lung şi nu este doar sporadică. Lucrurile se complică foarte mult datorită faptului că majoritatea telemuncii şi a telestudiului presupune teleconferințe, iar casa, în timpul pandemiei, în multe cazuri, a devenit loc de muncă și studii pentru toți membrii familiei.
În cazul teleconferințelor, este bine ca ele să se desfășoare într-un loc izolat de alte zgomote din casă, atât pentru a nu perturba familia teleconferința, cât şi pentru a nu deranja teleconferința restul familiei. Pentru a elimina grija decorului de fundal se poate alege o imagine ca fundal a aplicației de video-conferință.
În cazul muncii concentrate, caracterizată de puține întreruperi telefonice se poate opta pentru folosirea unei camere comune de lucru pentru mai mulți membrii ai familiei. Astfel, capacitatea de concentrare poate avea de câștigat dacă sunt mai multe persoane concentrate fiecare pe sarcina proprie.
Pentru munca individuală, în măsura posibilităților, este bine în primul rând, să fie o vedere spre exterior care să ofere o panoramă asupra exteriorului, ceea ce ajută creativitatea, imaginația, viziunea, pe de-o parte, iar pe de altă parte oferă posibilitatea odihnirii ochilor prin privirea spre un orizont cât mai îndepărtat. Un perete sau un corp de mobilier in spate oferă un sentiment de siguranță, la fel ca și masa din fâță, alături de controlul vizual asupra accesului în cameră.
2. Postura și lucrul pe scaun
Capacitatea de concentrare intelectuală este cea mai mare în postura așezat pe scaun ca de altfel și consumul energetic al organismului. În același timp însă, natural organismul uman nu funcționează optim prin menținerea lui într-o poziție statică pe termen mai lung.
La lucrul așezat pe scaun trei principii sunt esențiale:
Pentru a avea condițiile adecvate de lucru care să răspundă acestor criterii este important să folosiți un scaun ergonomic și să urmați următoarele recomandări:
a) Atunci când se stă pe scaun picioarele să fie in contact cu pardoseala, pentru ca greutatea corporală sa fie preluată si de către picioare. Astfel, pentru ca scaunul să fie adaptabil dimensiunilor antropometrice individuale trebuie să fie reglabil în înălțime (D si E).
b) În cazul în care nu este posibilă adaptarea înălțimii scaunului și a biroului sincronizat este bine să se folosească un suport pentru picioare. Suportul pentru picioare este un instrument folositor si pentru evitarea tensionării articulațiilor picioarelor, iar în cazul în care se folosește încălțămintea cu tocuri efectele benefice ale sale sunt superioare.
c) Sprijinirea pe o suprafață cât mai mare a șezutului si a spatelui are o importanță majoră pentru evitarea suprasolicitării coloanei vertebrale. Astfel, șezutul și spătarul scaunului trebuie sa urmărească formele anatomice, cu accent în special asupra zonei lombare care are o sensibilitate sporită. Spătarul trebuie sa aibă o curbură ca suport lombar și să fie reglabil pe înălțime pentru a adapta suportul lombar dimensiunilor antropometrice personale. Totodată este recomandabil ca suportul lombar să aibă și o rază a curburii reglabilă.
d) Este bine ca adâncimea spătarului să fie reglabilă în așa fel încât și coapsele să fie sprijinite pe o suprafață cât mai mare cât și contactul cu spătarul scaunului sa fie menținut in permanență.
e) Spătarul scaunului este bine să fie flexibil în așa fel încât să permită mișcarea spatelui utilizatorului și în același timp să ofere și sprijin permanent. Cele mai potrivite mecanisme de scaun sunt cele de tip syncro în care spătarul se mișcă fâță-spate sincronizat cu șezutul, dar nu în același unghi, fapt ce permite ca zona lombara sa fie sprijinită în orice poziție fără a obtura circulația la nivelul coapselor și a suprasolicita coloana.
f) O altă zonă în care se poate prelua o mare parte din greutatea corporală este reprezentată de brațele mâinilor prin sprijinirea acestora pe brațele scaunului. Pentru ca sprijinul sa fie efectiv brațele trebuie să fie relativ paralele cu podeaua (C). Din acest motiv este recomandabil ca brațele scaunului să fie reglabile vertical. Pentru ca zona de contact sa fie cât mai mare si pentru a nu solicita încheieturile mâinilor brațele pot fi reglabile si radial, în special pentru a facilita lucrul cu mouse-ul și tastatura.
g) Zona cervicală este sensibilă și pentru a evita tensiunile care pot provoca dureri de cap este recomandabil să se folosească o tetieră care să ofere un suport cervical efectiv.
h) Pentru a evita suprasolicitarea discurilor intervertebrale și obturarea circulației lichidelor prin coloana este recomandabilă folosirea unor scaune care permit mișcarea tridimensională la nivelul șezutului. Acest efect se poate obține și prin folosirea unei mingi, dar pe termene scurte, de până la 30 de minute, alternativ cu folosirea unui scaun ergonomic, care trebuie să fie baza pentru munca de birou.
i) Pauzele de mișcare de 5-10 minute la fiecare oră prin ridicarea de pe scaun și făcutul unei plimbări sau orice alt exercițiu fizic este acțiunea cu cel mai mare impact pozitiv asupra sănătății.
3. Masa şi zona de lucru
Înălțimea de lucru la mese de lucru / studiu este bine să fie adaptată la dimensiunile antropometrice ale fiecărui utilizator astfel încât după ce este reglat scaunul la dimensiunile propriului corp să poată corespunde și înălțimea blatului de lucru la poziția neutră – naturală, adaptată posturii corecte obținute prin intermediul scaunului.
Activitățile de lucru tip birou / studii fiind caracterizate de un efort static predominant este bine ca să se creeze condiții pentru alternarea muncii în poziție așezat cu cea în picioare fie prin folosirea unui birou reglabil sit-stand fie prin utilizarea unui alt suport de 25 – 40 cm înălțime pe care să vă așezați laptopul.
Corelarea între înălțimea de lucru necesară în activitățile de birou atât în poziție așezat pe scaun cât și în picioare și dimensiunile antropometrice ale utilizatorului se găsește în figura alăturată.
Suprafața de lucru ar trebui să fie liberă, cel puțin în zona normală de lucru, adică suprafața definită de mișcarea mâinilor având ca pivot cotul.
Zona normală de muncă în poziția șezând
Pentru a nu solicita ochii şi zona cervicală este necesar ca monitorul calculatorului să fie amplasat la o distantă de minim 50 cm, iar centrul de focalizare al privirii să fie intr-un unghi de 15 grade.
Pentru evitarea solicitării ochilor este recomandabil ca atunci când se lucrează cu ecrane, iluminatul general al încăperii să fie mai redus, iar pentru citit şi scris este bine să se folosească o sursă de iluminat local cum sunt lămpile de birou.
Din respect pentru familie la gestionarea echipamentului și documentelor de lucru ar fi bine să se aplice și în spațiul casnic cei 5S în așa fel încât în afara orelor de muncă să se poată menține ordinea și confortul căminului familial eliberând mesele și alte corpuri de mobilier de echipamentele și documentele de lucru.
„5S” este o metodologie de organizare a locurilor de muncă care pornește de la cinci termeni proveniți din limba japoneză care încep cu litera „S” după cum urmează:
„5S” este un program structurat pentru a obține în mod sistematic: organizare, curățenie și standardizare la locul de muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea productivității și la reducerea problemelor de calitate și de securitatea muncii.
4.Mişcare, rutină şi aer liber
Lucrul de acasă, pe lângă privarea de socializare directă cu comunitatea profesională, elimină o rutină foarte importantă din viața oamenilor, și anume pregătirea și deplasarea de acasă la locul de muncă. Este o rutină cu impact pozitiv major atât asupra sănătății fizice a oamenilor cât și a stării psihice prin trecerea, tranziția, deconectarea de la spațiul casnic la cel profesional. În plan fizic, deplasarea la locul de muncă presupune mișcare și ieșire în aer liber, elemente esențiale pentru sănătatea umană.
Pentru a suplinii această lipsă este foarte important să se introducă o rutină alternativă. Astfel, dimineața se poate începe cu o plimbare, alergare sau alt sport în jurul locuinței și se poate încheia, la sfârșitul zilei de lucru în același fel. Este un timp al redescoperirii naturii, a oamenilor, a arhitecturii din imediata noastră vecinătate care pot ajuta și la găsirea de soluții creative, inovative la sarcinile de lucru complexe, prin deconectarea dată de mișcarea în aer liber dimprejur
5. Comunitate şi împlinire profesională
Oamenii sunt ființe sociale, avem nevoie de sentimentul apartenenței la grup, recunoaștere în cadrul grupului, dezvoltare și împlinire personală și profesională prin sentimentul propriu că avem o contribuție de valoare la grupul / comunitatea sau comunitățile din care facem parte. Pe termen scurt întâlnirile virtuale pot suplini această nevoie, însă pe termen lung, pentru a împărtăși viziuni, obiective, valori, cunoștințe, sentimente avem nevoie de atingerea și contactul uman nemijlocit de tehnologie. Munca hibridă, atât de acasă, sau alte deplasări, cât şi din spațiile organizațiilor în care lucrăm rămâne ca mega trend datorită implicațiilor pozitive atât economice cât şi ecologice, dar și de echilibru mai bun între viața personală și profesională. O componentă importantă poate fi reprezentată de spațiile comunitare, de tip coworking şi nu numai, din apropierea locuințelor. Acestea pot compensa reducerea spațiilor de lucru organizaționale fixe, personalizate, suplinind nevoia facilităților de socializare – comunicare, atât profesionale, cât și de vecinătate de locuire.
În concluzie, alegeți-vă locul izolat în casă pentru teleconferințe, un scaun ergonomic şi o masă amplasate adecvat în casă, o postură potrivită, mişcare suficientă atât în casă cât şi în aer liber, păatrați legătura cu cei apropiați, pe cât posibil şi fizic, dar respectând toate normele sanitare, iar rezulatele muncii şi starea de bine vor fi foarte bune alături de un echilibru viață personală / viață profesională poate chiar mai bun decât în cazul muncii de la birou.
PhD Sebastian Capotescu
Director Executiv Societatea ErgoWork
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
