Pandemia a accelerat megatendințele care se manifestau pe piaţa muncii şi, mai ales, creşterea ponderii lucrului de acasă sau de oriunde ne-am afla şi a digitizării care deserveşte lucrul de la distanţă sau telemunca. Într-o situaţie asemănătoare se găseşte şi educaţia, în această perioadă, care se desfăşoară de acasă, sub forma telestudiului. O consecinţă importantă a acestui fenomen este faptul că starea de sănătate fizică şi psihică a oamenilor a avut de suferit, cu o contribuţie importantă avută de condiţiile ergonomice inadecvate pentru lucrul şi studiul de acasă a majorităţii celor care sunt în această situaţie.

Societatea pentru Ergonomia şi Managementul Mediului de lucru (https://ergoworksociety.com/), reprezentanta României în cadrul Federației Europene a Societăților de Ergonomie (Federation of European Ergonomics Societies, https://www.ergonomics-fees.eu/) are în curs elaborarea unui Ghid Ergonomic pentru Telemunca si Telestudii ale cărui principii se regăsesc în continuare.

Ergonomia se ocupă de relațiile dintre om, echipament și mediul de lucru în scopul îmbunătățirii performanțelor profesionale și a stării de bine individuale.

Conceptul de stare de bine „wellbeing” se referă atât la starea fizică, fiziologică de sănătate cât şi la cea psiho-socială marcată de sentimentele de satisfacție, dezvoltare, împlinire personală și apartenență la grup – comunitate prin contribuția personală adusă acesteia.

Un alt mod de a privii ergonomia este ca știință care potrivește locul de muncă / mediul de lucru și cerințele postului la lucrător.

Din punct de vedere fizic, pentru telemuncă / telestudiu  avem nevoie de un habitat cu o conexiune sigură la electricitate, internet, un terminal, cel mai adesea laptop, un scaun potrivit şi o masă.

Frecvent, mai ales în pandemie, telemunca se desfăşoară de acasă. În cazul acesta, în general, habitatul fizic, cu conexiune sigură la electricitate şi internet este asigurat.

1. Amplasarea locului de muncă şi/sau studiu

Amplasarea locului de muncă / studii, în casă, este însă o provocare importantă, mai ales dacă telemunca se desfășoară pe un termen mai lung şi nu este doar sporadică. Lucrurile se complică foarte mult datorită faptului că majoritatea telemuncii şi a telestudiului presupune teleconferințe, iar casa, în timpul pandemiei, în multe cazuri, a devenit loc de muncă și studii pentru toți membrii familiei.

În cazul teleconferințelor, este bine ca ele să se desfășoare într-un loc izolat de alte zgomote din casă, atât pentru a nu perturba familia teleconferința, cât şi pentru a nu deranja teleconferinţa restul familiei. Pentru a elimina grija decorului de fundal se poate alege o imagine ca fundal a aplicației de video-conferință.

În cazul muncii concentrate, caracterizată de puține întreruperi telefonice se poate opta pentru folosirea unei camere comune de lucru pentru mai mulți membrii ai familiei. Astfel, capacitatea de concentrare poate avea de câștigat dacă sunt mai multe persoane concentrate fiecare pe sarcina proprie.

Pentru munca individuală, în măsura posibilităților, este bine în primul rând, să fie o vedere spre exterior care să ofere o panoramă asupra exteriorului, ceea ce ajută creativitatea, imaginația, viziunea, pe de-o parte, iar pe de altă parte oferă posibilitatea odihnirii ochilor prin privirea spre un orizont cât mai îndepărtat. Un perete sau un corp de mobilier in spate oferă un sentiment de siguranță, la fel ca și masa din fâță, alături de controlul vizual asupra accesului în cameră.

2. Postura și lucrul pe scaun

Capacitatea de concentrare intelectuală este cea mai mare în postura așezat pe scaun ca de altfel și consumul energetic al organismului. În același timp însă, natural organismul uman nu funcționează optim prin menținerea lui într-o poziție statică pe termen mai lung.

La lucrul așezat pe scaun trei principii sunt esențiale:

• Distribuirea greutății corporale pe o suprafață cât mai mare pentru a evita concentrarea greutății și a tensiunii doar asupra unor puncte
• Menținerea mișcării cât mai mult posibil
• Menținerea unor poziții corporale cât mai neutre, naturale pentru prevenirea tensiunilor, facilitarea circulației si evitarea solicitării articulațiilor

Pentru a avea condițiile adecvate de lucru care să răspundă acestor criterii este important să folosiți un scaun ergonomic și să urmați următoarele recomandări:

a) Atunci când se stă pe scaun picioarele să fie in contact cu pardoseala, pentru ca greutatea corporală sa fie preluată si de către picioare. Astfel, pentru ca scaunul să fie adaptabil dimensiunilor antropometrice individuale trebuie să fie reglabil în înălțime (D si E).

b) În cazul în care nu este posibilă adaptarea înălțimii scaunului și a biroului sincronizat este bine să se folosească un suport pentru picioare. Suportul pentru picioare este un instrument folositor si pentru evitarea tensionării articulațiilor picioarelor, iar în cazul în care se folosește încălțămintea cu tocuri efectele benefice ale sale sunt superioare. 

c) Sprijinirea pe o suprafață cât mai mare a șezutului si a spatelui are o importanță majoră pentru evitarea suprasolicitării coloanei vertebrale. Astfel, șezutul și spătarul scaunului trebuie sa urmărească formele anatomice, cu accent în special asupra zonei lombare care are o sensibilitate sporită. Spătarul trebuie sa aibă o curbură ca suport lombar și să fie reglabil pe înălțime pentru a adapta suportul lombar dimensiunilor antropometrice personale. Totodată este recomandabil ca suportul lombar să aibă și o rază a curburii reglabilă.        

d) Este bine ca adâncimea spătarului să fie reglabilă în așa fel încât și coapsele să fie sprijinite pe o suprafață cât mai mare cât și contactul cu spătarul scaunului sa fie menținut in permanență.  

e) Spătarul scaunului este bine să fie flexibil în așa fel încât să permită mișcarea spatelui utilizatorului și în același timp să ofere și sprijin permanent. Cele mai potrivite mecanisme de scaun sunt cele de tip syncro în care spătarul se mișcă fâță-spate sincronizat cu șezutul, dar nu în același unghi, fapt ce permite ca zona lombara sa fie sprijinită în orice poziție fără a obtura circulația la nivelul coapselor și a suprasolicita coloana.

f) O altă zonă în care se poate prelua o mare parte din greutatea corporală este reprezentată de brațele mâinilor prin sprijinirea acestora pe brațele scaunului. Pentru ca sprijinul sa fie efectiv brațele trebuie să fie relativ paralele cu podeaua (C). Din acest motiv este recomandabil ca brațele scaunului să fie reglabile vertical. Pentru ca zona de contact sa fie cât mai mare si pentru a nu solicita încheieturile mâinilor brațele pot fi reglabile si radial, în special pentru a facilita lucrul cu mouse-ul și tastatura.

g) Zona cervicală este sensibilă și pentru a evita tensiunile care pot provoca dureri de cap este recomandabil să se folosească o tetieră care să ofere un suport cervical efectiv.

h) Pentru a evita suprasolicitarea discurilor intervertebrale și obturarea circulației lichidelor prin coloana este recomandabilă folosirea unor scaune care permit mișcarea tridimensională la nivelul șezutului. Acest efect se poate obține și prin folosirea unei mingi, dar pe termene scurte, de până la 30 de minute, alternativ cu folosirea unui scaun ergonomic, care trebuie să fie baza pentru munca de birou.

i) Pauzele de mișcare de 5-10 minute la fiecare oră prin ridicarea de pe scaun și făcutul unei plimbări sau orice alt exercițiu fizic este acțiunea cu cel mai mare impact pozitiv asupra sănătății. 

3. Masa şi zona de lucru

Înălțimea de lucru la mese de lucru / studiu este bine să fie adaptată la dimensiunile antropometrice ale fiecărui utilizator astfel încât după ce este reglat scaunul la dimensiunile propriului corp să poată corespunde și înălțimea blatului de lucru la poziția neutră –  naturală, adaptată posturii corecte obținute prin intermediul scaunului.

Activitățile de lucru tip birou / studii fiind caracterizate de un efort static predominant este bine ca să se creeze condiții pentru alternarea muncii în poziție așezat cu cea în picioare fie prin folosirea unui birou reglabil sit-stand fie prin utilizarea unui alt suport de 25 – 40 cm înălțime pe care să vă așezați laptopul.

Corelarea între înălțimea de lucru necesară în activitățile de birou atât în poziție așezat pe scaun cât și în picioare și dimensiunile antropometrice ale utilizatorului se găsește în figura alăturată. 

 Suprafaţa de lucru ar trebui să fie liberă, cel puțin în zona normală de lucru, adică suprafața definită de mișcarea mâinilor având ca pivot cotul.

Zona normală de muncă în poziția șezând

Pentru a nu solicita ochii şi zona cervicală este necesar ca monitorul calculatorului să fie amplasat la o distantă de minim 50 cm, iar centrul de focalizare al privirii să fie intr-un unghi de 15 grade.

Pentru evitarea solicitării ochilor este recomandabil ca atunci când se lucrează cu ecrane, iluminatul general al încăperii să fie mai redus, iar pentru citit şi scris este bine să se folosească o sursă de iluminat local cum sunt lămpile de birou.

Din respect pentru familie la gestionarea echipamentului și documentelor de lucru ar fi bine să se aplice și în spațiul casnic cei 5S în așa fel încât în afara orelor de muncă să se poată menține ordinea și confortul căminului familial eliberând mesele și alte corpuri de mobilier de echipamentele și documentele de lucru.

„5S” este o metodologie de organizare a locurilor de muncă care pornește de la cinci termeni  proveniți din limba japoneză care încep cu litera „S” după cum urmează:

1. Seiri – sortează, se referă la eliberarea spațiului de la locul de muncă ales de materialele și obiectelor ne-necesare atât în timpul lucrului cât și la terminarea lui.
2. Seiton – stabilește o ordine, clasificare, constă în depozitarea elementelor utile într-o locație dinainte stabilită și într-o ordine logică pentru a facilita utilizarea lor, pentru a fi ușor accesate sau aduse înapoi în același loc cât mai rapid.
3. Seiso – strălucire, curățenie constă în curăţarea locului de muncă (echipament, mese, spaţii de depozitare), făcându-le să “strălucească”, pentru ca orice abatere de la ordinea să poată fi imediat observată.
4. Seiketsu – standardizare (reguli, obiceiuri şi proceduri standard) la care trebuie să se raporteze fiecare în măsurarea și menținerea gradului de ordine și curățenie.
5. Shitsuke – susține schimbarea, disciplina înseamnă şi respectarea celor 4 S anteriori. Fără susținerea schimbării către curățenie și ordine, totul se poate transforma în dezordine şi stres suplimentar cu privire la delimitarea vieții profesionale de cea personală.

„5S” este un program structurat pentru a obține în mod sistematic: organizare, curățenie și standardizare la locul de muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea productivității și la reducerea problemelor de calitate și de securitatea muncii.

4.Mişcare, rutină şi aer liber

Lucrul de acasă, pe lângă privarea de socializare directă cu comunitatea profesională, elimină o rutină foarte importantă din viața oamenilor, și anume pregătirea și deplasarea de acasă la locul de muncă. Este o rutină cu impact pozitiv major atât asupra sănătății fizice a oamenilor cât și a stării psihice prin trecerea, tranziția, deconectarea de la spațiul casnic la cel profesional. În plan fizic, deplasarea la locul de muncă presupune mișcare și ieșire în aer liber, elemente esențiale pentru sănătatea umană.

Pentru a suplinii această lipsă este foarte important să se introducă o rutină alternativă. Astfel, dimineața se poate începe cu o plimbare, alergare sau alt sport în jurul locuinței și se poate încheia, la sfârșitul zilei de lucru în același fel. Este un timp al redescoperirii naturii, a oamenilor, a arhitecturii din imediata noastră vecinătate care pot ajuta și la găsirea de soluții creative, inovative la sarcinile de lucru complexe, prin deconectarea dată de mișcarea în aer liber dimprejur

5. Comunitate şi împlinire profesională

Oamenii sunt ființe sociale, avem nevoie de sentimentul apartenenței la grup, recunoaștere în cadrul grupului, dezvoltare și împlinire personală și profesională prin sentimentul propriu că avem o contribuție de valoare la grupul / comunitatea sau comunitățile din care facem parte. Pe termen scurt întâlnirile virtuale pot suplini această nevoie, însă pe termen lung, pentru a împărtăși viziuni, obiective, valori, cunoștințe, sentimente avem nevoie de atingerea și contactul uman nemijlocit de tehnologie. Munca hibridă, atât de acasă, sau alte deplasări, cât şi din spațiile organizațiilor în care lucrăm rămâne ca mega trend datorită implicațiilor pozitive atât economice cât şi ecologice, dar și de echilibru mai bun între viața personală și profesională. O componentă importantă poate fi reprezentată de spațiile comunitare, de tip coworking şi nu numai, din apropierea locuințelor. Acestea pot compensa reducerea spațiilor de lucru organizaționale fixe, personalizate, suplinind nevoia facilităților de socializare – comunicare, atât profesionale, cât și de vecinătate de locuire.

În concluzie, alegeți-vă locul izolat în casă pentru teleconferințe, un scaun ergonomic şi o masă amplasate adecvat în casă, o postură potrivită, mişcare suficientă atât în casă cât şi în aer liber, păatraţi legătura cu cei apropiaţi, pe cât posibil şi fizic, dar respectând toate normele sanitare, iar rezulatele muncii şi starea de bine vor fi foarte bune alături de un echilibru viaţă personală / viaţă profesională poate chiar mai bun decât în cazul muncii de la birou.

PhD Sebastian Capotescu

Director Executiv Societatea ErgoWork

 

sau altfel: “Este lucrul doar de acasă cu adevărat o soluție?”

Inovarea, creativitatea, inițiativa sunt condiții principale pentru asigurarea performanței în majoritatea posturilor de lucru actuale și, totodată, sunt ingreidientele care motivează și fac fericite noile generații la locurile de muncă. Aceste calități presupun să fii proactiv și nu reactiv, să schimbi perspectiva, să descoperi noi oportunități, să-ți îmbogățești cunoștințele și abilitățile, să cunoști oameni noi, să schimbi postul de lucru fix – static cu unul dinamic, în care se folosesc atât spații care facilitează colaborarea sau concentrarea cât și alte tipuri de zone neconvenționale, din perspectiva spațiilor de birouri tradiționale. Aici se regăsesc provocările managementului posturilor de lucru din prezent și premisele de la care s-au dezvoltat în ultimii ani noi modalități de lucru ca flex office, coworking, home office parțial sau total.

Odată cu promovarea legii privind telemunca în România, lucrul de acasă a devenit o temă de interes în societatea românească și, uneori, se ajunge de aici la concluzii exagerate, precum faptul că lucrul numai de acasă este cea mai bună soluție, atât pentru anagajați, cât și pentru angajatori.

În luna iulie, Asociația Română de Facilitiy Management – ROFMA, Transilvania Business, Pin Magazine, Fab Lab Iași, Banat IT, Archibus Solution Center și GreenForest au efectuat un studiu sub genericul “Fii flexibil la birou”, având ca temă noile modalități de lucru, din perspectiva performanței organizaționale și a feedback-ului oamenilor din birouri. Rezultatele studiului sunt o parte a unei cercetări mai ample, efectuate de coordonatorul studiului, PhD Sebastian Capotescu, care urmează a fi prezentată la Congresul “Real Estate and Facility Management” din 15-16 noiembrie de la Viena. Din rezultatele studiului, în care majoritatea respondenților au avut mai multe experiențe nemijlocite cu aceste modalități de lucru, rezultă faptul că lucrul doar de acasă nu este de dorit și recomandat, având mai multe dezavantaje detaliate în cuprinsul studiului.

Prin Flex Office [FO] s-a făcut referire la spațiile cu posturi de lucru ne-personale și non-teritoriale, denumite si hot desk sau share desk, care sunt în general corelate cu spații ce creează facilități mai bune pentru întâlniri, concentrare, activități creative, activități de învățare și altele. Prin coworking [CW] se înțeleg activitățile desfășurate în spații închiriate, de obicei individual și pe termen scurt, sau doar pentru anumite activități, de multe ori de persoane cu activități diverse, frecvent complementare, pe care le-ar putea desfășura și de acasă, dar pe care preferă să le facă într-un mediu cu mai multe relații sociale, cu care interferează frecvent și profesional. Coworking-ul se definește prin relații comunitare importante și impărtășirea resurselor (resource sharing). Home Office-ul este lucrul de acasă, integral [HOT] sau parțial [HOP]. De multe ori, cele trei modalități de lucru interferează și se completează. Organizațiile care folosesc Home Office au, de obicei, implementate spații de lucru de tip Flex Office, iar anagajații, atunci când au Home Office, se întâmplă să folosesască, pentru desfășurarea activității, spațiile de tip coworking.

    1. Profilul respondenților

 La studiu au particpat 95 de persoane, care efectuează muncă de birou în mediul privat. Din punctul de vedere al vârstei, cea mai mare pondere au avut-o respondenții din grupa de vârstă cuprinsă între 25 și 35 de ani, cu o pondere de 42%, urmată de grupa de vârstă cuprinsă între 36 și 50 de ani, cu o pondere de 37%.

Grafic 1. Grupa de vârstă a respondenților

Ponderea respondenților cu responsabilitate decizională a fost de 48%, iar a respondenților cu poziții operative 46%. Din punct de vedere al numărului de persoane coordonate, 30% dintre respondenți conduc echipe de peste 3 persoane, iar din punct de vedere antreprenorial, 9% dintre respondenți au fost proprietari ai unor firme cu mai mult de 3 angajați, iar 16% dintre respondenți au fost libre profesioniști sau proprietari ai unor firme cu până la 3 angajați.

Grafic 2. Profil decizional, coordonare echipă și antreprenorial al respondenților

       2. Experiența respondenților privitoare la noile modalități de lucru

Majoritatea respondenților cunosc conceptele metodelor de lucru evaluate în cadrul studiului. Mai mult decât atât, doar 7 respondenți din 95, respectiv 7%, nu lucrează sau nu au lucrat astfel, ei personal sau vreun alt membru al familiei. Cel mai cunoscut este HOP, care este sau a fost folosit personal sau de alți membri ai familiei în procent de 51%, urmat de FO cu 42%, HOT cu 31% și CW cu 30%. La locul de muncă actual, 41% din respondenți folosesc personal HOP, 23% FO, 22% CW și 11% HOT. Acest fapt, corelat cu ponderea echilbrată a respondenților, din punct de vedere al vârstei și responsabilităților, asigură relevanța opiniilor exprimate în cadrul studiului. Totuși, ca și grup țintă, chestionarul a fost adresat cu precădere persoanelor care lucrează în companii multinaționale sau lucrează indirect pentru companii multinaționale, multe din industria IT&C și, totodată, unui număr important de utilizatori de spații de coworking. Din acest motiv, nu se pot generaliza procentele de utilizare a acestor metode de lucru la numărul total de angajați din spațiile de birouri din România.

Grafic 3. Experiența respondenților privitoare la noile modalități de lucru

         3. Aprecierea noilor modalități de lucru din perspectivă personală

Nivelul de acceptare și apreciere a noilor modalități de lucru în rândul respondenților este, în general, foarte ridicat. Doar pentru HOT este un procent important de persoane, care-l consideră nepotrivit pentru ei personal, respectiv 45%. De altfel, este singurul mod de lucru la care un procent major, din cei care au avut experiențe directe sau membrii ai familiei, îl consideră nepotrivit, respectiv 13 respondenți din 36. Toți respondenții, care au sau au avut experiențe directe sau din familie cu HOP, FO și CW, consideră că aceste metode sunt potrivite sau posibile pentru munca lor.

Grafic 4. Aprecierea noilor modalități de lucru din perspectivă personală, ca angajat

Evaluarea modalităților de lucru, din perspectiva organizației angajatoare, a avut rezultate apropiate de evaluarea pozitivă, făcută din perspectivă personală, dar cu câteva procente mai redusă, probabil ca urmare a unor rezerve privind măsura în care aceste metode de lucru ar fi potrivite pentru toți oamenii din organizație.

      4. Evaluarea noilor modalități de lucru având ca perspectivă organizația angajatoare

Evaluarea modalităților de lucru a avut rezultate apropiate de evaluarea pozitivă, făcută din perspectivă personală, dar cu câteva procente mai redusă, probabil ca urmare a unor rezerve privind măsura în care aceste metode de lucru ar fi potrivite pentru toți oamenii din organizație.

        5. Relevanța personală a modalităților de lucru analizate

Abordarea acestui subiect a fost făcută printr-o întrebare deschisă, opțională, de forma “Pentru mine înseamnă…“

Cele mai multe răspunsuri au fost pentru HOP, unde s-au înregistrat 82 de răspunsuri, din totalul celor 95 de respondenți. Majoritatea răspunsurilor au fost definiții corecte ale HOP, menționând ca avantaje ale acestui mod de lucru: flexibilitate în realizarea sarcinilor în cel mai potrivit interval de timp și gestionarea mai ușoară a altor activități personale; mai buna concentrare, intimitate și asigurare a confidențialității pentru anumite sarcini; eficiență mai bună, ca urmare a realizării sarcinilor în cadrul confortului casnic; folosirea mai bună a timpului, urmare a eliminării deplasării dintre casă și birou, reducere de costuri; avantaje cumulate ale lucrului individual de acasă și ale muncii în echipă la birou; mai mult timp petrecut în familie și un echilibru mai bun între activitatea personală și viața personală; o oprtunitate de a ieși din rutina zilnică; gestionarea mai bună a călătoriilor personale și a sarcinilor de serviciu. O singură remarcă negativă a fost înregistrată pentru HOP: “să nu fac nimic sau aproape nimic pt job”.

Pentru HOT au fost înregistrate 77 de răspunsuri, majoritatea definiții ale conceptului, dar și avantaje, ca cele menționate la HOP și care se pot aplica și aici. Diferența constă în faptul că aici au fost menționate și dezvantajele cunoscute, pe care le presupune HOT, ca: izolarea socială – captiv în propria casă; ruptura de echipă; conectarea redusă la cultura și valorile organizației angajatoare. Aici au fost două mențiuni negative de felul: “să nu fac nimic sau aproape nimic pt job”

La FO au fost 73 de răspunsuri, majoritatea definiții corecte ale conceptului, dar și avantajele de la home office, care se regăsesc și aici, plus avantaje specifice ale acestui mod de lucru, ca: facilități mai bune pentru realizarea unor sarcini specifice; medii de lucru diferite, care stimulează creativitatea și îmbunătățesc confortul personal – wellbeing. Au fost menționate frecvent și dezavantaje, ca: riscul de a nu găsi un post de lucru disponibil când ai nevoie și lipsa intimității și a personalizării spațiului.

Pentru CW au fost 71 de răspunsuri, majoritatea definiții corecte ale conceptului și remarci personale, cu privire la avantajele acestui mod de lucru, ca: oprtunitatea de a împărtăși mai multe cunoștințe și diverse resurse; relații sociale și profesionale mai bune; ocazia de a cunoaște oameni noi; oportunitatea de a fi parte a unei comunități; ocazia de a fi conectat la o rețea profesională și de cunoștințe; posibilitatea de a schimba idei cu alte persoane; energia grupului; o oportunitate de a schimba ceva. Au fost menționate dezavantaje și aici, în general din cele comune cu FO, plus aspecte legate de costul serviciului de coworking.

     6. Contribuții pozitive ale modalităților de muncă analizate

Ultimul punct al studiului a constat în menționarea contribuțiilor pozitive ale celor patru modalități de lucru analizate asupra a 10 elemente specifice din sfera confortului personal – wellbeing, creșterii și dezvoltării profesionale, a relațiilor sociale și profesionale, a performanțelor profesionale personale și a performanțelor organizaționale.

Prima concluzie, care rezultă din aceste răspunsuri, este că, pentru HOT, procentul de persoane, care consideră că acesta are o contribuție pozitivă asupra aspectelor listate, este mic. În schimb, HOP-ul are procentele cele mai mari pentru: starea de bine personală, influențată pozitiv pentru 69% dintre respondenți, gestiunea mai bună a timpului personal și profesional cu 68%, productivitatea personală cu 66%, productivitatea muncii în general pentru angajator cu 60%, performanța globală a angajatorului cu 54%. Procente ridicate de contribuții pozitive au mai fost la CW, pentru relaționare și învățare, astfel: pentru relațiile personale și profesionale, fiecare cu câte 66%, respectiv pentru învățarea și dezvoltarea profesională cu 57%.

Grafic 6. Contribuții pozitive ale modalităților de muncă analizate

     7. Concluzii finale

 Nolie modalități de lucru analizate, ca lucrul de acasă parțial sau complet, flex office-ul și coworking-ul, sunt bine cunoscute și frecvent folosite, există mare deschidere și interes pentru ele. De asemenea, sunt cunoscute în profunzime avantajele și dezavantajele fiecărui mod de lucru. Dintre cele patru modalități de lucru analizate, Home Office-ul Total [HOT] este singurul care are un procent important de răspunsuri prin care este considerat nepotrivit, inclusiv de către cei care îl folosesc. Cele mai multe aprecieri le are însă Home Office-ul Parțial [HOP], în special sub aspectele confortului, gestionării timpului și al productivității. În privința relaționării, învățării și a dezvoltării personale, modalitățile de lucru cu cea mai importantă contribuție o au coworking-ul și flex office-ul. Soluția cea mai potrivită, care rezultă în urma studiului, este un mix între lucrul de acasă și lucrul la birourile companiei, în spații de tip flex office sau în spații închiriate, de tip coworking.

PhD Sebastian Capotescu